Mizeriile pe care le mâncăm (II) Puii

Cunoașteți foarte bine etichetele și desenele de avertizare de pe pachetele de țigări. Uitați acum de ele! Autoritățile sanitar-veterinare ar trebui să pună astfel de etichete pe... pui. Da, ați citit bine. Pe puii pe care îi cumpărăm de la supermarket. Congelați sau proaspeți. Un test recent, care a luat la întâmplare numai vreo 500 de pui controlați în magazine, a găsit Campylobacter jejuni pe 42% din ei și Salmonela enteridis pe 12%. Cu ce se ocupă aceste două minuscule "făpturi"? Să le luăm pe rând...

Campylobacter jejuni

Existenta bacteriei a fost luată în serios abia prin anii ’70. Un mister legate de Campylobacter este modul în care poate să trăiască în aparatul digestiv al păsărilor fără să provoace vreo maladie și, în același timp, să fie un organism patogen atât de invaziv pentru oameni.

Infecția cu Campylobacter provoacă, în general, diaree inflamatorie, uneori cu sânge, crampe, febră și dureri. Cea mai frecventă cauză alimentară este carnea de pasăre. În Statele Unite sunt înregistrate în fiecare an peste 2 milioane de cazuri de infecție cu Campylobacter, iar bacteria a devenit cauza principală a gastroenteritei bacteriene. Infecțiile cu Campylobacter sunt contagioase, mai ales la membrii aceleiași familii și la copiii din creșe și gradinițe.

Infecția cu Campylobacter rămâne cea mai frecventă boală infecțioasă care se transmite de la animale la om, arată un raport realizat în 2008 de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Din câte cunosc eu, nu există în România un raport public similar. Secret. Sau neglijență.

Rezistența Campylobacter la cel mai folosit antibiotic, ciprofloxacin, este în creștere, ajungând, în 2006, la 45%, ducând la probleme serioase în tratarea bolii. Peste 175.000 de europeni au suferit din cauza acestei infecții în 2006.

Salmonella enteridis

În fiecare an, aproximativ 40.000 de cazuri de salmoneloză sunt raportate în SUA. Deoarece cazurile ușoare nu sunt diagnosticate sau raportate, numărul real al infecțiilor poate fi de 30 de ori mai mare. Salmonelozele sunt mai frecvente vara decât iarna. Copiii sunt cei mai susceptibili să facă salmoneloză; copiii mici, vârstnicii și persoanele cu deficiențe ale sistemului imun fac formele cele mai grave ale infecției.

Salmonella se poate contacta când alimentul este contaminat în timpul procesului de pregătire a mâncării, prin manipularea lui cu mâini nespălate sau infectate. Mâncarea infestată arată și miroase normal de obicei.

Simptomele salmonelozelor sunt diareea, febra și crampele abdominale, apar la 12-72 ore după infecție, iar boala persistă în mod normal timp de 4-7 zile.

Ok, acestea sunt "făpturile". Cum ne luptăm cu ele? Ce putem face?

Mai întâi, în supermarket, priviți etichetele. Puii crescuți în fermele ecologice, unde au loc să umble în voie, au șanse foarte mici de a-și transmite unul celuilalt bacteriile mai sus menționate. Din păcate sunt mult mai puțini și mai rar sacrificați. Cu totul altfel stau lucrurile cu păsările crescute în cuști. Acestea sunt crescute în număr foarte mare în spații infime unde își transmit unul altuia... tot ce își pot transmite...

Atunci, acasă se poate face ceva? Da. Mai întâi evitați să spălați carnea crudă în chiuvetă. Evitați astfel contaminarea altor alimente care vor ajunge acolo ulterior. Oricât ar părea de ciudat, unii specialiști recomandă chiar așezarea cărnii de pui direct în vasul în care va fi gătită! Tocătorul pe care este tranșată carnea, precum și cuțitul, ar trebui dezinfectate cu apă oxigenată. În ce privește temperatura de preparare, o altă metodă de "sterilizare" a cărnii infectate, ar trebui să fie de cel puțin 100 de grade Celsius. Controlul cu furculița al stadiului preparării sau aprecierea după culoare a cărnii și a zemurilor pe care le lasă sunt metode riscante.

Dar carnea de pui nu e singura care ar putea provoca probleme serioase...