Se afișează postările cu eticheta HBO. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta HBO. Afișați toate postările

joi, 3 martie 2011

TVR vs pătrunjel



Mă irită, pur şi simplu, discuţiile legate de taxa tv. Haite de indivizi care, cei mai mulți dintre ei, nu prea au habar pe ce lume trăiesc, scuipă venin pe la colţuri, indignaţi că li se ia în fiecare lună enorma sumă de 4 lei, în timp ce, spun ei, nu se uită niciodată la TVR, ceea ce, între noi fie vorba, e o minciună nerușinată...

Dacă stăm să ne gândim o clipă, 4 lei pe lună înseamnă puţin peste 10 euro/an... Ce înseamnă asta în comparaţie cu taxa pentru programele televiziunii publice în alte ţări din Uniunea Europeană? Cehia, 36 de euro/an. Franţa, 120 de euro/an. Finlanda, 228 de euro/an. Germania, 240 de euro/an. Marea Britanie, 140 de lire sterline/an.

Ce poţi cumpăra în România cu 4 lei? Patru pâini mici. Patru legături de pătrunjel. Trei călătorii RATB. Mai nimic, așadar... Ce vrea „distinsul” telespectator român în schimbul acestei sume „exorbitante”? Vreau filme noi şi bune vreau serialele americane la modă vreau liga campionilor vreau meciurile din liga naţională vreau campionatul mondial de fotbal îl vreau şi pe cel european vreau olimpiadele vreau meciurile lui lucian bute vreau formula unu vreau distracție vreau cerbul de aur vreau festivalul de la mamaia vreau muzică populară vreau și aia și aia și aia... Mai pe scurt, vrea mult, bun și scump, dacă se poate pe degeaba. Și asta în condițiile în care filme noi, neîntrerupte de reclame, vezi la HBO doar dacă plătești lunar un abonament care nu costă nici pe departe 4 lei, transmisiunile directe de la competițiile sportive costă o avere, iar organizarea evenimentelor artistice majore costă de asemenea foarte mult. Distracția, nu mai spun.

Pe lângă „aceștia” mai sunt și „ceilalți”, care știu să aprecieze cultura, arta și informația, care așteaptă piese noi de teatru, filme de artă, cei care caută emisiunile de ținută, elegante, cu personalități adevărate și nu cu persoane ori cu pseudo-vedete, ori cei care caută rapid informație la prima mână, crawl-uri, site și teletext actualizate la minut.

Muncă multă, calitate, educație, informație, toate la un preț de nimic! Revin la ideea de la început și spun din nou: refuz să cred că există printre contestatarii taxei TV persoane care nu se uită la TVR. Dacă e așa, ori sunt inculți și needucați și atunci merită o taxă pe prostie, ori sunt doar snobi și se uită numai la HBO și la ProTV și atunci iar merită o taxă, pe prostul gust. Și într-un caz și în celălalt, taxa este justificată. Numai că e mult prea mică.

joi, 9 decembrie 2010

În derivă


Despre HBO n-am avut niciodată o părere bună. În opinia mea, 90% din filmele difuzate acolo sunt mediocre. Singura lor calitate este că sunt destul de noi. Dacă vreau să văd un film bun, mă uit pe TVR Cultural. Așa că am așteptat cu mare curiozitate prima producție autohtonă HBO, "În derivă". Doar curiozitate. Fără alte pretenții.


Nici n-a apucat primul episod să se termine, că au și apărut criticile și strâmbăturile din nas. Că e copiat după un serial american (nici nu fusese ăsta un secret!), că titlul nu e foarte potrivit, că e prea luxoasă casa psihoterapeutului, că e amplasată într-un cartier liniștit, că terapeutul aleargă să aducă pacientei o pătură, să se învelească (parcă se spunea "client", nu "pacient"...), că îi aduce ceai, că nu își primește onorariul la sfârșitul ședinței, că o întreabă pe fată dacă vrea să-i cheme un taxi, CĂ ĂSTA NU ESTE PSIHOTERAPEUT DACĂ FACE TOATE ASTEA!!!, că serialul este plin de clișee care adâncesc neînțelegerea... Repet, imediat după primul episod!!

Am citit aceste comentarii pe blogul Editurii Trei, pentru care, altminteri, am tot respectul și toată aprecierea. Însă comentariul semnatarei primei postări mi se pare nedrept și nejustificat, prețios, malițios și ușor snob... Critică de dragul criticii... Și mă irită. Nu vreau să mă refer la prestația artistică excelentă (deloc surprinzătoare, nu?) a lui Marcel Iureș (care, fără prea multe cuvinte, doar prin mimică și gestică, își dovedește încă o dată harul de mare actor; mă și mir că nu s-au legat și de el!)... Mă gândesc numai la faptul că, în rândul celor mai mulți dintre români, există o mare confuzie între psiholog și psihiatru. Din nefericire, MULȚI români sunt convinși că este un lucru rușinos să mergi la psiholog sau la psihoterapeut, că dacă ai nevoie de psiholog, atunci ai mari probleme cu capul... Acest serial poate să ridice în bună măsură vălul de pe mintea celor care nu știu ce înseamnă și cu ce se ocupă un psiholog, cu ce poate ajuta acesta. Le arată necunoscătorilor că psihologul nu te mănâncă, nu te siluiește în niciun fel și nici nu te obligă să faci ori să spui lucruri împotriva voinței tale...

Nu cred că serialul "În derivă" și-a propus să se adreseze specialiștilor în psihologie și psihiatrie. Pentru aceștia există suficiente surse de informație și forumuri de dezbateri. Fără îndoială, nu e un serial fără cusur. Însă e o producție îndeajuns de bună, încât să mă bucur că am ocazia să văd, în sfârșit, ceva bun la televizor, făcut în România. Începusem să cred că aici e țara serialelor despre țigani. HBO a spus că dacă "În derivă" are succes, va continua și după primul sezon. Doamne-ajută! Ar fi păcat să se renunțe la un proiect bun. Sunt atât de puține în țara asta...