joi, 29 iulie 2010

Proiect de lege privind constituirea Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei


Despre mizeria şi nenorocirea din Zona peninsulară a Constanţei am tot vorbit. Şi aici, pe blog, şi în nenumărate emisiuni pe care le-am realizat la televiziune. Ziarul constănţean "Cuget liber" a propus o petiţie pentru crearea unei rezervaţii administrate de un guvernator, în vederea "smulgerii" acestei zone unice din ghearele nesimţirii primarului Radu Mazăre. Sunt sceptic cu privire la aceste demersuri. Acum a apărut şi un proiect de lege cu privire la constituirea Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei, proiect propus de deputatul Dan-Radu Zătreanu. Iată mai jos iniţiativa legislativă respectivă. Haideţi să ne gândim ce îmbunătăţiri îi putem aduce, deşi mă tem că şi de această dată va dura foarte mult până când legea va ieşi din Parlament. Plus că amendamentele, care - fără îndoială - vor ţine seama de 1000 de interese personale, o vor ciopârţi până o vor transforma în cu totul altceva, aşa cum se întâmplă cu toate lucrurile bune în ţara asta...

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENAT

LEGE

cu privire la constituirea Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei

Art. 1. Având în vedere starea înaintată de degradare în care se află o mare parte din monumentele istorice din Peninsula Constanţei, valoroase prin dăinuirea lor în timp, prin unicitate, prin stilurile arhitectonice diverse şi modalităţile artistice înaintate în perioada realizării lor, precum şi cerinţa protejării acestor nepreţuite creaţii ale geniului uman, se constituie Rezervaţia arheologică şi turistică Peninsula Constanţei, denumită în cele ce urmează Rezervaţie.

Art.2. Prin rezervaţie arheologică şi turistică, în sensul prezentei legi, se înţelege teritoriul cuprins între Faleza Cazinoului, Poarta 1, Faleza Portului Tomis, Faleza plajei Modern, Bulevardul Ferdinand, până la strada Atelierelor, Strada Traian şi Bulevardul Marinarilor, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape, siturile arheologice, imobilele de mare valoare istorică, artistică şi culturală incluse în Lista monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, obiectivele turistice de interes naţional şi internaţional din această zonă.

Art.3. Pentru administrarea patrimoniului din Peninsula Constanţei, precum şi pentru refacerea şi protecţia obiectivelor definite la art.1, se înfiinţează Administraţia Rezervaţiei Aheologice şi Turistice Peninsula Constanţei, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Constanţa,în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Art.4. Conducerea Administraţiei Rezervaţiei se realizează de directror, numit şi revocat în funcţie, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional.

Art. 5. Atribuţiile directorului se stabilesc de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Art. 6. Directorul are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Art.7. Pe lângă Administraţia Rezervaţiei se înfiinţează Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul Rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare a zonei. Membrii Consiliului Consultativ de Administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea din cadrul acestui organism.

Art.8. Întreaga activitate a Rezervaţiei este reglementată prin planul de management şi prin Regulamentul Rezervaţiei.

Art.9. Planul de management se elaborează de Administraţia Rezervaţiei, în conformitate cu Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice şi cu celelalte acte normative care se referă la obiectivele de arhitectură şi la turism, cu implicarea Consiliului Consultativ de Administrare, şi se aprobă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Art.10. Regulamentul Rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei, cu consultarea Consiliului Consultativ de Administrare şi seavizează de Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Art.11. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervaţiei se stabilesc prin statut propriu, avizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. La întocmirea statutului se va avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în probleme care privesc protecţia patrimoniului şi turismul.

Art.12. Personalul Administraţiei Rezervaţiei este alcătuit, în afară de director, din: doi consilieri, contabil, secretară, şofer, administrator.

Art.13. Atribuţiile personalului se stabilesc de director, cu concursul Consiliului Consultativ de Administrare.

Art.14. Cheltuielile Administraţiei Rezervaţiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii.

Art.15. Taxele de autorizare pentru organizarea unor activităţi economice de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei se stabilesc, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei, de Consiliul judeţean.

Art.16. Sumele provenite din amenzile date de Administraţia Rezervaţiei pentru contravenţiile prevăzute în Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice vor constitui fonduri la dispoziţia Administraţiei Rezervaţiei.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din ... în temeiul art.76, alin.2 din Constituţia României.

EXPUNERE DE MOTIVE

Constanţa, al doilea oraş ca mărime şi cel mai vechi din România, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 657 î.Hr., când pe locul actualei peninsule s-a format colonia greacă numită Tomis. Legăturile cu lumea, instaurate din cele mai vechi timpuri, au permis înflorirea în această zonă a unei culturi bogate şi diverse, cu puternice influenţe pe teritoriul românesc şi în lume.

Peninsula Constanţei sau Oraşul vechi, cum i se mai spune, reprezintă astăzi o însemnată parte din patrimoniul cultural naţional, din zestrea de cea mai mare valoare a poporului nostru, pe care avem datoria să o păstrăm nealterată şi să o îmbogăţim continuu.

Trecutul faimos, în care au apărut şi s-au păstrat monumente istorice de valoare inestimabilă, îi conferă Peninsulei unicitate şi personalitate distinctă. Numărul obiectivelor de acest fel existente în judeţul Constanţa şi aflate pe Lista monumentelor istorice, aprobată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în iulie 2004, se ridică la 692. Semnificativ este faptul că cele mai importante dintre ele sunt situate în Peninsula Constanţei. Printre acestea se află Termele romane, Sinagoga, Moscheea, Biserica Greacă, Biserica bulgărească, Basilica "Sfântul Anton", Parcul Catedralei, zona Falezei Cazinoului, zona Pieţei Ovidiu, clădirea Colegiului Naţional "Mircea cel Bătrân”, realizate în stiluri arhitecturale diverse şi îndrăzneţe, care alcătuiesc un ansamblu neîntâlnit în alte părţi ale ţării.

Cu toate că în Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum şi în alte importante acte normative sunt prevăzute reglementări ferme pentru conservarea bunurilor semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală, în Peninsula Constanţei administraţiile de până acum, precum şi cea actuală nu auacordat atenţia cuvenită acestei arii de maximă însemnătate istorică şi culturală, nu au pus-o în valoare şi nu au protejat-o aşa cum le cere legea ci, dimpotrivă, au lăsat-o pradă degradării.

Deteriorarea sau dispariţia unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional constituie pierderi irecuperabile pentru că ele nu mai reprezintă suportul fundamental al dezvoltării, aşa cum le este le menirea consacrată prin valoarea lor culturală şi legiferată prin legi clare. De altfel, de-a lungul anilor, din motive obiective dar şi din cauza neglijenţei celor care aveau datoria să se ocupe de protejarea unor astfel de valori, au dispărut, la nivel naţional, 544 de monumente.

In zona peninsulară a Constanţei, o parte din fondul vechi de construcţii a fost afectat de bombardamentele aeriene din timpul celui de-al doilea război mondial, de seisme şi de procesul general de uzură fizică datorat vechimii aşezământului. Din fondul de construcţii existent în 1940, 20 la sută au fost distruse sau demolate, 4o - 45 la sută se află într-un stadiu avansat de degradare, necesitând intervenţii urgente cu lucrări de consolidare şi reparaţii capitale, iar aproximativ 35 - 40 la sută se află într-o stare mai bună, însă necesită reparaţii curente.

Pentru evitarea situaţiilor nedorite care ar putea conduce la degradarea sau chiar la pierderea irecuperabilă a unor monumente istorice, iniţiem proiectul de lege cu privire la declararea Peninsulei Constanţei rezervaţie arheologică şi turistică, cu denumirea „Rezervaţia arheologică şi turistică Peninsula Constanţei”, având convingerea că această reglementare răspunde necesităţii urgente şi de mare interes public privind conservarea valoroaselor obiective din cea mai veche zonă de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile actelor normative existente la nivel naţional şi internaţional.

Administrarea rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Având în vedere necesitatea economisirii de fonduri financiare în actuala criză economică, personalul administraţiei va fi limitat la 7 persoane, respectiv: director, doi consilieri, contabil, secretară, şofer, administrator.

Conducerea Administraţiei rezervaţiei se exercită de către director, alecărui atribuţii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional. Directorul are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Pe lângă Administraţia rezervaţiei se înfiinţează Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare a zonei. Rolul lor este consultativ şi în procesul de elaborare şi adoptare a planului de management. Membrii Consiliului Consultativ de Administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea în cadrul acestui organism.

Întreaga activitate a rezervaţiei este reglementată prin planul de management şi prin Regulamentul rezervaţiei. Planul de management se elaborează de Administraţia rezervaţiei, pe baza obiectivelor de conservare a patrimoniului, cu implicarea Consiliului Consultativ de Administrare şi se aprobă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Administraţia rezervaţiei va dovedi receptivitate faţă de propunerile cetăţenilor cu privire la mai buna conservare şi protejare a monumentelor istorice şi totodată va da curs sesizărilor privind încălcarea prevederilor legale în acest domeniu. Sumele provenite din amenzile date conform Legii 442 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice vor constitui fonduri la dispoziţia Administraţiei rezervaţiei.

Ne exprimam convingerea ca actuala reglementare va asigura o îmbunătăţire a protejării monumentelor istorice din cele mai vechi oraş al României, ceea ce înseamnă o mai bună punere în valoare a acestor opere de o excepţională însemnătate istorică, artistică şi culturală.


luni, 26 iulie 2010

Întrebări pentru premierul Emil Boc


www.romania-actualitati.ro: Primul ministru Emil Boc va fi invitat în studiourile România Actualităţi începând cu ora 13:30. Puteţi trimite întrebări pentru primul ministru pe email, prin SMS, pe conturile noastre de Twitter sau Facebook sau la secţiunea de comentarii a acestui articol.

Am postat pe pagina de Facebook a postului de radio câteva întrebări. Sunt curios dacă vor ajunge la urechile premierului, dar sunt şi mai curios ce va răspunde.

Întrebări pentru premierul Emil Boc:

De ce nu reduceţi salariile tuturor angajaţilor de la stat la cel mult 3500 lei, inclusiv ale preşedintelui, primului ministru, miniştrilor şi parlamentarilor? Ar fi o dovadă clară că acestora le pasă de popor şi s-ar face o economie veritabilă la buget. În plus, ar fi corect şi faţă de celelalte categorii de bugetari.

De ce nu se asigură salarii decente pentru angajaţii din sistemul medical şi din învăţământ, pe baza unei evaluări rapide, CORECTE, fără nepotisme, a personalului care merită o astfel de salarizare? Sutem deja o ţară fără personal medical şi, foarte curând, fără învăţământ real! Ce măsuri urgente şi rapide intenţionaţi să luaţi în aceste două domenii?

De ce nu se foloseşte drept model economic şi fiscal modelul suedez sau cel norvegian? Suntem prea cu nasul pe sus, ca să învăţăm de la cei mai buni din punctul ăsta de vedere?

De ce nu daţi o ordonanţă de urgenţă pentru protejarea agricultorilor români, astfel încât să vedem în toate mall-urile şi hypermarketurile raioane mari, complete, dedicate producătorilor români? Nu mai vreau să cumpăr cartofi din Egipt, Austria, Germania, Polonia, roşii din Turcia, usturoi din China şi pepeni din Turcia (exemplele sunt mult mai numeroase, iar dumneavoastră le cunoaşteţi perfect!)... De ce nu daţi nici măcar doi bani pe amărâţii noştri care lucrează pământul şi mor de foame?

Update: Dezamăgitor interviu. Întrebări uşurele, cu "fereală", să nu deranjeze... Răspunsuri evazive, generale... aceleaşi marote şi clişee verbale ale premierului. Nimic concret, nici de o parte, nici de alta a mesei din studio... Nimic concret şi imediat pentru omul de rând. Păcat... Dar mai ales inutil.

duminică, 25 iulie 2010

De tine nu-mi mai este dor...


De tine nu-mi mai este dor!
De ce să-mi fie dor de tine
Când ai plecat, uitând de mine
Cu un surâs nepăsător?
Doar vara când, spre cuibul lor,
Văd rândunelele cum zboară,
Îmi iese-n cale dorul iară,
Dar mi-l înfrâng... şi nu mi-e dor!

De tine nu-mi mai este dor!
Doar iarna, când stau la fereastră,
Şi tot privesc pe strada noastră,
Cum fulgii se astern uşor...
Cand văd al iernii alb covor,
Pe care tu nu vii spre mine,
Îmi sting văpaia de suspine
C-un cântec vechi... şi nu mi-e dor!

În orice zi, când văd mereu,
Trecând câte-un baiat şi-o fată,
Mă-ncearcă dorul iar, deodată,
Dar îl gonesc, deşi mi-e greu!...
Şi noaptea, când încetişor
Oftez, dar somnul nu mai vine,
Te port în orice gând pe tine,
Şi poate plâng... dar nu mi-e dor!

Florentin Delmar - Aurel Felea – Ioana Radu




vineri, 23 iulie 2010

Cel mai important lucru


"Care este cel mai important lucru anul acesta?", îi întreabă învățătorul pe copii. “Să fim fericiți!”, răspund aceștia. Nu, nu se întâmplă într-o școală din România, ci într-una de pe partea cealaltă a Pământului, mai precis în Japonia.

Dacă nu aveți timp sau chef să urmăriți fișierele video de mai jos, nu vă pierdeți timpul, treceți la alte activități, la alte lucruri, cele mai importante lucruri pentru voi în momentul ăsta. Sau în momentele următoare. Pentru ceilalți: iată o lecție despre ce înseamnă "Învățător", nu "învățător" - filmul documentar "Children full of life" (Copii plini de viață), un film cu multe premii.

La simple căutări pe Google despre școala românească am găsit "salariu învățător 800 lei", "sex oral în clasă", "bătaie între elevi", "profesor bătut". Reforma în învățământul nostru, ca și în întreaga Românie, de altfel, continuă... Apropos, la ce școală vă dați copiii?

P.S. Mulțumesc, Adriana, pentru sugestie.





vineri, 16 iulie 2010

La adio



Prea multe lucruri s-au spus deja despre moartea îngrozitoare a Mădălinei Manole. Nu știu ce este cel mai terifiant din toate...

Să fie zbuciumul absolut copleșitor din sufletul artistei? Teama de trecerea timpului? De ce sunt tentat să fac comparația cu Dalida, care a ales, la fel, să-și încheie socotelile cu viața, înainte ca viața însăși să-i trântească pe masă nota de plată?

Teama că frumusețea i s-a dus deja de pe chip? Dar frica asta mi se pare cu atât mai oribilă, cu cât Mădălina era o femeie absolut superbă!

Teama de ratare? E foarte adevărat, "perioada Șerban Georgescu" a fost cu adevărat fabuloasă. De la despărțirea de el, Mădălina Manole nu a mai cântat nimic atât de memorabil (ușor de reținut și de neuitat), ca "Fată dragă", "Un om sentimental", "O floare pentru mai târziu" sau toate celelalte șlagăre scrise de primul ei soț. Orice ar fi încercat Mădălina pe cont propriu ulterior a fost, e-adevărat, frumos, delicat, dar prea rafinat pentru gustul simplu și simplist al publicului larg... Nu are cum să fie ușor de suportat un drum precum cel de la albumul "Fată dragă", vândut în peste două milioane de exemplare (enorm pentru o țară ca România, la începutul anilor '90), la ultimul album, tratat cu un dezinteres general, de la consumatorul obișnuit de muzică și până la posturile de radio și televiziune... Cum să poți accepta că trebuie să mergi la Dorohoi să-ți cânți piesele de pe ultimul album, când micul ecran geme de pizdulice și pițipoance siliconate și buzate, fără nicio treabă cu muzica?...

Să fie mai oribilă disperarea care te face să uiți de propriul copil și te împinge să te dai jos din pat, în puterea nopții, pentru a-ți turna pe gât cea mai mizerabilă și mai hidoasă dintre otrăvuri?

Poate că fiecare dintre acestea, toate la un loc și Dumnezeu mai știe ce alte lucruri neștiute, se-adună ca să schițeze un destin cu final îngrozitor, dincolo de orice imaginație a unui om cu mintea întreagă...

Dar cel mai îngrozitor lucru mi se pare reacția de respingere venită din partea Bisericii Ortodoxe Române... S-a vorbit mult și despre asta. Insuficient, după părerea mea... Ok, canoanele spun că sinucigașa trebuia dusă direct la groapă, fără slujbă de îngropăciune făcută la biserică. Nu e prima dată când spun că biserica ortodoxă face mult tocmai ca să-și îndepărteze credincioșii, că e mult prea aspră și prea dură, că prea mulți dintre slujitorii ei sunt acolo doar ca să facă bani și nu pentru că au har. Nu acum spun pentru prima dată că BOR a rămas la mentalitățile Evului Mediu și că este depășită de vremuri, riscând să rămână doar o biserică a propriilor dogme și nu a celor pe care își propune să-i păstorească... Ce fel de biserică ești dacă alegi să o ții pe nefericita asta la poarta bisericii și îi bagi înăuntru pe cei care au omorât sau au violat copii? E stupidă și deranjantă favoarea Patriarhiei de a aproba o slujbă specială, în curtea bisericii, "spre alinarea familiei Mădălinei", doar ca să arate cât e ea de verticală... Oare chiar s-ar fi supărat Dumnezeu dacă de data asta s-ar fi făcut o excepție?

E-adevărat, încă o dată, televiziunile, cel puțin unele dintre ele, și-au băgat picioarele până la brâu în lacrimile și suferința pe care nu toată lumea dorește să le vadă. Însă e la fel de adevărat că Mădălina Manole nu a fost un artist obișnuit ori un nume de-o vară care bântuie cluburile noaptea... Și lumea a vrut să înțeleagă drama care a zdruncinat un suflet atât de fragil...

P.S. Au apărut pe rafturi cd-uri cu Mădălina Manole. Multe. Lumea, așa cum e (nu-i mai pun etichete, că o cunoaștem foarte bine...), se va repezi să le cumpere. Cui îi mai folosește acum?...

marți, 13 iulie 2010

Liber!


Sunt un om liber! Am renunțat la toate jocurile pe care le jucam pe Facebook!

A fost mai întâi Farmville... Vă amintiți de nebunia de la început? Căsuțele, culturile de cereale, flori sau legume, apoi copacii, porcii, găinile... Mă ronțăia invidia când vedeam cât de avuți erau unii (mulți) din vecinii mei... Eu eram la coada listei! Încet, încet, am început să urc, mi-am luat combine și secerători, totul mergea mai repede, dar aveam nevoie de combustibil... A trebuit să umblu pe la vecini, să le fertilizez terenurile, să capăt mai multe puncte... Mi-am luat și-un câine, dar uneori cam răbda de foame, pentru că nu aveam întodeauna ce să-i dau de mâncare, invidioșii de vecini nu vroiau să-mi trimită oase... Apoi am văzut că dacă aș cultiva numai fasole, aș avansa mai repede. Dar aveam nevoie de teren arabil din ce în ce mai mare. Așa că am desființat toți copacii, toate grajdurile și cotețele, am mâncat toate animalele și am extins terenul pentru culturi... Când să ajung primul pe listă, hop!, mi-a sărit în față o bulgăroaică, de care n-am mai scăpat!! Timp de o săptămână întreagă mi-a făcut în ciudă, era tot timpul în fața mea cu câteva puncte! La naiba, te aranjez eu!! Nu știu ce s-a întâmplat, dar o săptămână n-a mai apărut, apoi am văzut că și-a schimbat poza de la profil și și-a pus una în rochie de mireasă... Ei, cât a fost ea plecată în săptămâna de miere, n-a mai avut timp de Farmville... Și-am lăsat-o în urmă... Am ajuns la nivelul 75. Da, și??...

Între timp, de curiozitate sau de gura prietenilor, m-am băgat în alte 7 jocuri: Caffe World, Social City, Treasure Isle, Zoo paradise, Zoo World, Bubble Island și Frontier Ville. GATAAAAA!!!! I-am anunțat pe toți că mă las, m-a durut un pic, dar de azi sunt UN OM LIBER! Ce ușurare! O să am mai mult timp pentru mine de acum încolo... Nu îmi mai mănânc aiurea 2-3 ore pe zi din viață. Sunt atâtea lucruri importante și frumoase de făcut...

Dacă și voi jucați, lăsați-vă. Luați-vă o viață. E frumoasă.

P.S. Nici poză de adio nu i-am făcut lu' Farmville!!...

duminică, 11 iulie 2010

Lutetia


Mă fascinează Cosmosul de când mă ştiu. Mă tulbură tot ce se întâmplă acolo, sus, printre stele. De aceea, savurez cu nesaţ orice ştire nouă legată de misiunile noilor sonde spaţiale, fotografii ale planetei Marte sau ale Soarelui şi tot ce ţine, în general, de Univers.

Azi citesc o ştire pe Agerpres despre misiunea sondei Rosetta, care a fotografiat pentru prima dată în detaliu asteroidul Lutetia. Împart cu voi informaţiile şi fotografiile, care mie îmi taie respiraţia...

Sonda spaţială Rosetta (Agenţia Spaţială Europeană)


Sonda europeană Rosetta a transmis peste 400 de imagini ale asteroidului Lutetia pe care l-a survolat sâmbătă, „descoperind o nouă lume”, potrivit responsabililor Agenţiei spaţiale europene (ESA), care au evocat o „zi istorică”.



Asteroidul Lutetia

„Imagini fantastice” - arătând cratere şi numeroase detalii - au putut fi surprinse, şi-a exprimat satisfacţia Holger Sierks (Institutul Max Planck), responsabil de activitatea camerei Osiris - Optical, Spectroscopic and Infrared Remote Imaging System, cu care este dotată sonda. „Rosetta a descoperit o nouă lume care îi va ocupa pe oamenii de ştiinţă timp de ani”, a adăugat el în cursul unei transmisii prin internet din Centrul european al operaţiunilor spaţiale (ESOC) la Darmstadt, Germania.


Asteroidul Lutetia

Sonda europeană Rosetta a trecut sâmbătă, ora16:10 GMT, la 3.200 km de asteroidul Lutetia, un obiect masiv cu un diametru de peste 100 km, situat între orbitele planetelor Marte şi Jupiter, care ar putea furniza informaţii despre trecutul sistemului solar.



Asteroidul Lutetia

Lansată în 2004 pe urmele unei comete cu care se va întâlni în 2014, Rosetta făcuse deja în 2008 o primă incursiune în principala centură de asteroizi care reuneşte zeci de mii de corpuri stâncoase de forme şi talii diferite. Sonda s-a putut apropia atunci la 800 km de un asteroid mai mic, Steins, care avea o lungime de 6 km.

Marele asteroid Lutetia a fost descoperit în 1852, la Paris, şi a primit numele latin al capitalei Franţei.


Asteroidul Lutetia

vineri, 9 iulie 2010

Moartea bunicuței Constanța


Primesc în ultima vreme, din ce în ce mai insistent, invitații de a semna o petiție online intitulată "Luați-i peninsula lui Mazăre!", o inițiativă a ziarului constănțean Cuget liber. O idee abolut lăudabilă. Cu toate astea, o socotesc deja tardivă acum și, îndrăznesc s-o spun, naivă și inutilă... Să mă explic...

Îmi amintesc - și poate că și unii din cei care mă cunosc își amintesc - că am atins acest subiect în o mulțime de talk-show-uri pe care le-am moderat la televiziune în Constanța. Este o problemă care mă doare mai tare decât altele, atunci când vine vorba de orașul meu natal, pe care l-am lăsat în urmă cu aproape doi ani. Mi-a fost dragă zona peninsulară încă de când eram un copil. Și mi-a rămas la fel de dragă, e aidoma unei bunici care îți încălzește sufletul cu tot ce are ea mai bun și cu tot ce poate să-ți dăruiască. Când mi-e dor de Constanța, mă duc să văd în special această zonă a orașului... Oricum, în rest, mare lucru nu e de văzut, a rămas totul încremenit la momentul 1990. Însă, din păcate, vezi cum anii trec, bunica îmbătrânește tot mai mult, se gârbovește și se pierde, fără ca tu să poți face ceva pentru a opri toate acestea...

Văd clădirile vechi care au mai rămas în picioare. Unele sunt niște valori arhitectonice, altele sunt doar simple case care continuă să traverseze timpul, dar și acestea pun umărul la păstrarea parfumului unic al Constanței. O parte s-au pierdut deja și le mai putem vedea doar în fotografiile și vederile vechi... Văd ruinele antice care se luptă să scoată capul la lumină dintre bălării și mormane de gunoaie. Edificiul roman cu mozaic a rămas doar un obiectiv necunoscut, pe care nu îl mai vizitează nimeni. Băile romane din apropiere se prăbușesc sub povara indiferenței și a nesimțirii primăriei. Alte o mulțime de urme ale antichității zac îngropate în pământ. Le mai vede lumina doar când un excavator vine sa-și înfigă colții pentru a face loc unei vile moderne. Mai nou, în zona peninsulară urmează să se construiască un mall și o șosea. Asfalt și sticlă în cea mai frumoasă zonă a orașului Constanța, frumoasă tocmai prin ceea ce nu poți găsi și vedea în alte locuri...

Mă gândesc la zonele cu ruine antice care împodobesc Atena, Roma sau Istanbul. Sunt locuri care au făcut, printre altele, faima acestor orașe. Încerc să-mi imaginez cât de frumos ar arăta Constanța în urma unui proces de conservare a acestor clădiri vechi, unice... Cum ar arăta Constanța dacă toate urmele antichității ar fi protejate și puse în valoare...

Mă tem că deja este prea târziu... Mazăre nu va avea niciodată nostalgii și sensibilități estetice pentru orașul pe care îl conduce. Nimic din toate astea nu s-ar potrivi cu Formula 1 pe apă sau cururile goale de brazilience... Dar mă tem că, la urma urmei, nu Mazăre este cel mai vinovat pentru distrugerea iremediabilă a celei mai frumoase zone a orașului meu natal, ci constănțenii înșiși. Cei 20% din locuitori care l-au votat din nou la ultimele alegeri locale, pentru că le-a gâdilat lunar burțile cu un pui și-o sticlă de ulei, dar și restul, pentru că nu au ieșit la vot, ca să schimbe ceva din această stare de fapt. Ori pentru că măcar nu au încercat...

Cine să facă proiecte pentru accesarea fondurilor europene? Cine să pună osul la treabă? Cui îi pasă că peninsula se duce dracului și că în câțiva ani vom vedea și acolo vile noi și sedii ascuțite de bănci și de firme? M-am resemnat. Nimic nu se mai poate schimba în Constanța. Luați-vă gândul și puneți-i cruce! Bunicuțo, ai fost frumoasă, ai fost bună, ne-ai încălzit sufletele, dar, gata!, mori odată, să scăpăm de grija ta, să putem aduce în loc una tânără, cu cracii lungi și cu fusta scurtă. Vremea ta a trecut!...

* Mulțumesc Constanța Blog (http://www.constantablog.net/) pentru fotografiile puse la dispoziție.
** Puteți citi petiția "Luați-i peninsula lui Mazăre!" la adresa:













joi, 8 iulie 2010

Eroism


Ca și cum nu ar fi fost de ajuns să vedem în fiecare zi lacrimile vărsate de amărâții cu salarii și pensii ciopârțite ori de cei peste care au năvălit puhoaiele, televiziunile s-au repezit hulpave la încă o pradă suculentă, victimele accidentului aviatic de la Tuzla. Este musai să știm cum o duzină de militari au fost găsiți carbonizați într-un perimetru de numai 2 metri pătrați, printre eternele fiare contorsionate ale agregatului. Trebuie neapărat să vedem și să auzim, dacă se poate în direct, cum familiile victimelor își smulg părul din cap de durere. Cum la fel de obligatoriu este să savurăm cele mai căutate - dar nu întotdeauna cele mai fericite - metafore în legătură cu soarta crudă a celor 12 nefericiți... Mai mult, ca o găselniță menită să emoționeze până la nivelul 110%, se vorbește acum despre eroismul celor aflați la bordul avionului prăbușit. Iertate să-mi fie ceea ce unora ar putea să li se pară cinism și insensibilitate, însă nu mă duce capul să pricep de ce un accident de muncă (nu asta este la urma-urmei acest tragic eveniment?) cauzat de o eroare umană, ar trebui să fie numit eroism. Poate ar trebui să-l căutam în altă parte. Nefericita asta de țară dă în fiecare zi o mulțime de dovezi de eroism. Și nimeni nu mai dă de mult nici doi bani pe ele...