A fost unul dintre cele mai originale proiecte media pe care le-am văzut în România, cel mai provocator și interesant la care am luat parte vreodată. Să aduci câțiva dintre politicienii momentului și să-i așezi pe scaunul de prezentator la cea mai importantă televiziune de știri din România, a fost o mare provocare pentru ambele părți...
Politicienii, obișnuiți de multă vreme cu platoul tv, au trecut de partea cealaltă a mesei de dezbatere pentru a se lupta cu prompterul și cu... invitații. Unii au înfruntat cu vitejie „inamicul”, alții au avut momente în care au „ieșit în decor”. Au fost și câțiva care până la urmă au dat bir cu fugiții și au anunțat cu o zi înainte că sunt „reținuți de probleme neașteptate”. N-o să le dau numele. Unii au luat lucrurile ca pe o joacă, însă la modul serios. Alții, foarte puțini, au preferat să exploateze momentul pentru a-și face campanie electorală pe față, mai cu umor sau mai cu încrâncenare. Însă cei mai mulți au recunoscut că totul este o muncă dificilă și care te solicită foarte mult. Casca, atenția distributivă, viteza cu care se lucrează, le-au dat cele mai mari bătăi de cap.
Pentru mine, experimentul din weekend-ul trecut a fost încă o ocazie de a învăța lucruri noi și de a realiza că mă aflu exact în locul în care mi-am dorit dintotdeauna să mă aflu. Apropos... Înaintea uneia dintre dezbaterile de duminică l-am întâlnit pe fostul meu șef, președintele-director general al TVR, Alexandru Lăzescu. A fost prima dată când am avut ocazia să-i adresez două vorbe. I-am spus: „Permiteți-mi să vă salut. Bine ați venit la noi!...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu