Hurts. Stay.

Era o vreme când eram la curent cu tot ce însemna muzică, fie că era vorba de muzica ușoară, de muzica populară sau de cea clasică, de artiști români sau de topurile europene ori americane... De vreo 15 ani încoace invazia genurilor foarte populare în cluburi m-a îndepărtat de posturile radio-tv de profil. Compozitorii au dispărut. Vocile adevărate au fost aruncate în uitare. Nu se mai compun versuri. Nu se mai scrie muzică pe hârtie, cu creionul, încercând notele la pian, așa cum se făcea cândva... Ceea ce azi se cheamă "muzică" este doar o înșiruire agresivă de zgmote... Sunetele și ritmurile sunt puse unele peste altele cu ajutorul programelor computerizate. "Vocile", oricât ar fi ele de oribile și de false, sunt aranjate din butoane și din filtre... Slavă Domnului că la proba live "vedetele" pică testul. Cine vrea să audă și să vadă, înțelege cine e artist și cine nu. Cei care urcă pe scenă zbiară, falsează, se schimonosesc încercând să scoată pe gură ceva de soi... Compensează, cred ei, lipsurile și defectele majore în materie de muzică cu imaginea șocantă... Mușchii vârâți în ochiul (tele)spectatorului, vestimentațiile extravagante, pizdulici goale, papainoage de juma' de metru ori rochii de carne crudă... Prea ușor se aplică etichete gen "hit", "star", "șlagăr" sau "number one". Topurile sunt pline de nume noi, necunoscute, care urcă și coboară într-o săptămână cât Michael ori ABBA în luni, altădată... Casele de discuri ne bagă pe gât, în ochi și în urechi mediocrități cu duiumul. Am crezut că vinovat sunt eu, că am îmbătrânit, că sunt demodat în materie de muzică și am decis să rămân la colecția mea de discuri de vinil și de albume reeditate pe cd...

Însă am avut surpriza extraordinară să descopăr o trupă britanică excelentă care mi-a plăcut din prima secundă, ceea ce mi se întâmplă extrem de rar. "Hurts". Aproape că am făcut o obsesie pentru "Stay".

Deci nu mai trebuie să mă mai jenez să spun că ascult Michael Jackson, Barbra Streisand, Jan Werner, ABBA, Take That, Mălina Olinescu, Vlad Miriță sau folclor autentic. Cum nu mă mai interesează dacă se uită ciudat cei din jur când spun că mă dezgustă Lady Gaga...

My whole life waiting for the right time

To tell you how I feel.

Know I try to tell you that I need you.

Here I am without you.

I feel so lost, but what can I do?

'Cause I know this love seems real,

But I don't know how to feel.

We say goodbye in the pouring rain

And I break down as you walk away.

Stay, stay...

'Cause all my life I felt this way,

But I could never find the words to say

Stay, stay...

Alright, everything is alright

Since you came along

And before you

I had nowhere to run to,

Nothing to hold on to.

I came so close to giving it up.

And I wonder if you know

How it feels to let you go?

You say goodbye in the pouring rain

And I break down as you walk away.

Stay, stay...

'Cause all my life I felt this way,

But I could never find the words to say

Stay, stay...

So you change your mind

And say you're mine.

Don't leave tonight,

Stay...

Say goodbye in the pouring rain

And I break down as you walk away.

Stay, stay...

'Cause all my life I felt this way,

But I could never find the words to say

Stay, stay...

Stay with me... Stay with me...

Stay with me... Stay with me...

Stay... Stay... Stay... Stay with me...