Despre mizeria şi nenorocirea din Zona peninsulară a Constanţei am tot vorbit. Şi aici, pe blog, şi în nenumărate emisiuni pe care le-am realizat la televiziune. Ziarul constănţean "Cuget liber" a propus o petiţie pentru crearea unei rezervaţii administrate de un guvernator, în vederea "smulgerii" acestei zone unice din ghearele nesimţirii primarului Radu Mazăre. Sunt sceptic cu privire la aceste demersuri. Acum a apărut şi un proiect de lege cu privire la constituirea Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei, proiect propus de deputatul Dan-Radu Zătreanu. Iată mai jos iniţiativa legislativă respectivă. Haideţi să ne gândim ce îmbunătăţiri îi putem aduce, deşi mă tem că şi de această dată va dura foarte mult până când legea va ieşi din Parlament. Plus că amendamentele, care - fără îndoială - vor ţine seama de 1000 de interese personale, o vor ciopârţi până o vor transforma în cu totul altceva, aşa cum se întâmplă cu toate lucrurile bune în ţara asta...
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENAT
LEGE
cu privire la constituirea Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei
Art. 1. Având în vedere starea înaintată de degradare în care se află o mare parte din monumentele istorice din Peninsula Constanţei, valoroase prin dăinuirea lor în timp, prin unicitate, prin stilurile arhitectonice diverse şi modalităţile artistice înaintate în perioada realizării lor, precum şi cerinţa protejării acestor nepreţuite creaţii ale geniului uman, se constituie Rezervaţia arheologică şi turistică Peninsula Constanţei, denumită în cele ce urmează Rezervaţie.
Art.2. Prin rezervaţie arheologică şi turistică, în sensul prezentei legi, se înţelege teritoriul cuprins între Faleza Cazinoului, Poarta 1, Faleza Portului Tomis, Faleza plajei Modern, Bulevardul Ferdinand, până la strada Atelierelor, Strada Traian şi Bulevardul Marinarilor, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape, siturile arheologice, imobilele de mare valoare istorică, artistică şi culturală incluse în Lista monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, obiectivele turistice de interes naţional şi internaţional din această zonă.
Art.3. Pentru administrarea patrimoniului din Peninsula Constanţei, precum şi pentru refacerea şi protecţia obiectivelor definite la art.1, se înfiinţează Administraţia Rezervaţiei Aheologice şi Turistice Peninsula Constanţei, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Constanţa,în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Art.4. Conducerea Administraţiei Rezervaţiei se realizează de directror, numit şi revocat în funcţie, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional.
Art. 5. Atribuţiile directorului se stabilesc de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Art. 6. Directorul are calitatea de ordonator terţiar de credite.
Art.7. Pe lângă Administraţia Rezervaţiei se înfiinţează Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul Rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare a zonei. Membrii Consiliului Consultativ de Administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea din cadrul acestui organism.
Art.8. Întreaga activitate a Rezervaţiei este reglementată prin planul de management şi prin Regulamentul Rezervaţiei.
Art.9. Planul de management se elaborează de Administraţia Rezervaţiei, în conformitate cu Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice şi cu celelalte acte normative care se referă la obiectivele de arhitectură şi la turism, cu implicarea Consiliului Consultativ de Administrare, şi se aprobă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Art.10. Regulamentul Rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei, cu consultarea Consiliului Consultativ de Administrare şi seavizează de Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Art.11. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervaţiei se stabilesc prin statut propriu, avizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. La întocmirea statutului se va avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în probleme care privesc protecţia patrimoniului şi turismul.
Art.12. Personalul Administraţiei Rezervaţiei este alcătuit, în afară de director, din: doi consilieri, contabil, secretară, şofer, administrator.
Art.13. Atribuţiile personalului se stabilesc de director, cu concursul Consiliului Consultativ de Administrare.
Art.14. Cheltuielile Administraţiei Rezervaţiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii.
Art.15. Taxele de autorizare pentru organizarea unor activităţi economice de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei se stabilesc, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei, de Consiliul judeţean.
Art.16. Sumele provenite din amenzile date de Administraţia Rezervaţiei pentru contravenţiile prevăzute în Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice vor constitui fonduri la dispoziţia Administraţiei Rezervaţiei.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din ... în temeiul art.76, alin.2 din Constituţia României.
EXPUNERE DE MOTIVE
Constanţa, al doilea oraş ca mărime şi cel mai vechi din România, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 657 î.Hr., când pe locul actualei peninsule s-a format colonia greacă numită Tomis. Legăturile cu lumea, instaurate din cele mai vechi timpuri, au permis înflorirea în această zonă a unei culturi bogate şi diverse, cu puternice influenţe pe teritoriul românesc şi în lume.
Peninsula Constanţei sau Oraşul vechi, cum i se mai spune, reprezintă astăzi o însemnată parte din patrimoniul cultural naţional, din zestrea de cea mai mare valoare a poporului nostru, pe care avem datoria să o păstrăm nealterată şi să o îmbogăţim continuu.
Trecutul faimos, în care au apărut şi s-au păstrat monumente istorice de valoare inestimabilă, îi conferă Peninsulei unicitate şi personalitate distinctă. Numărul obiectivelor de acest fel existente în judeţul Constanţa şi aflate pe Lista monumentelor istorice, aprobată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în iulie 2004, se ridică la 692. Semnificativ este faptul că cele mai importante dintre ele sunt situate în Peninsula Constanţei. Printre acestea se află Termele romane, Sinagoga, Moscheea, Biserica Greacă, Biserica bulgărească, Basilica "Sfântul Anton", Parcul Catedralei, zona Falezei Cazinoului, zona Pieţei Ovidiu, clădirea Colegiului Naţional "Mircea cel Bătrân”, realizate în stiluri arhitecturale diverse şi îndrăzneţe, care alcătuiesc un ansamblu neîntâlnit în alte părţi ale ţării.
Cu toate că în Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum şi în alte importante acte normative sunt prevăzute reglementări ferme pentru conservarea bunurilor semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală, în Peninsula Constanţei administraţiile de până acum, precum şi cea actuală nu auacordat atenţia cuvenită acestei arii de maximă însemnătate istorică şi culturală, nu au pus-o în valoare şi nu au protejat-o aşa cum le cere legea ci, dimpotrivă, au lăsat-o pradă degradării.
Deteriorarea sau dispariţia unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional constituie pierderi irecuperabile pentru că ele nu mai reprezintă suportul fundamental al dezvoltării, aşa cum le este le menirea consacrată prin valoarea lor culturală şi legiferată prin legi clare. De altfel, de-a lungul anilor, din motive obiective dar şi din cauza neglijenţei celor care aveau datoria să se ocupe de protejarea unor astfel de valori, au dispărut, la nivel naţional, 544 de monumente.
In zona peninsulară a Constanţei, o parte din fondul vechi de construcţii a fost afectat de bombardamentele aeriene din timpul celui de-al doilea război mondial, de seisme şi de procesul general de uzură fizică datorat vechimii aşezământului. Din fondul de construcţii existent în 1940, 20 la sută au fost distruse sau demolate, 4o - 45 la sută se află într-un stadiu avansat de degradare, necesitând intervenţii urgente cu lucrări de consolidare şi reparaţii capitale, iar aproximativ 35 - 40 la sută se află într-o stare mai bună, însă necesită reparaţii curente.
Pentru evitarea situaţiilor nedorite care ar putea conduce la degradarea sau chiar la pierderea irecuperabilă a unor monumente istorice, iniţiem proiectul de lege cu privire la declararea Peninsulei Constanţei rezervaţie arheologică şi turistică, cu denumirea „Rezervaţia arheologică şi turistică Peninsula Constanţei”, având convingerea că această reglementare răspunde necesităţii urgente şi de mare interes public privind conservarea valoroaselor obiective din cea mai veche zonă de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile actelor normative existente la nivel naţional şi internaţional.
Administrarea rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei arheologice şi turistice Peninsula Constanţei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Având în vedere necesitatea economisirii de fonduri financiare în actuala criză economică, personalul administraţiei va fi limitat la 7 persoane, respectiv: director, doi consilieri, contabil, secretară, şofer, administrator.
Conducerea Administraţiei rezervaţiei se exercită de către director, alecărui atribuţii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional. Directorul are calitatea de ordonator terţiar de credite.
Pe lângă Administraţia rezervaţiei se înfiinţează Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare a zonei. Rolul lor este consultativ şi în procesul de elaborare şi adoptare a planului de management. Membrii Consiliului Consultativ de Administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea în cadrul acestui organism.
Întreaga activitate a rezervaţiei este reglementată prin planul de management şi prin Regulamentul rezervaţiei. Planul de management se elaborează de Administraţia rezervaţiei, pe baza obiectivelor de conservare a patrimoniului, cu implicarea Consiliului Consultativ de Administrare şi se aprobă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Administraţia rezervaţiei va dovedi receptivitate faţă de propunerile cetăţenilor cu privire la mai buna conservare şi protejare a monumentelor istorice şi totodată va da curs sesizărilor privind încălcarea prevederilor legale în acest domeniu. Sumele provenite din amenzile date conform Legii 442 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice vor constitui fonduri la dispoziţia Administraţiei rezervaţiei.
Ne exprimam convingerea ca actuala reglementare va asigura o îmbunătăţire a protejării monumentelor istorice din cele mai vechi oraş al României, ceea ce înseamnă o mai bună punere în valoare a acestor opere de o excepţională însemnătate istorică, artistică şi culturală.
