Eurovision 2011 – Emoţiile abia încep

Ei, a fost şi semifinala a doua... Pe care am aşteptat-o mai degrabă cu curiozitate decât cu emoţii... Eram resemnat, eram convins că politica şi imaginea României ne vor juca feste din nou... Slavă Domnului că nu a fost aşa!...

Prima remarcă este cea legată de prezentatorii Eurovisionului, care au arătat altfel aseară. Mai bine. Pe lângă ştirista blondă, care tot superbă era, grasul şi-a pus costum negru, cămaşă albă şi cravată, iar cea de-a treia prezentatoare a arătat, în sfârşit, că este o femeie frumoasă şi ea, că are şi rochii frumoase în garderobă...

Fără prea multă altă vorbărie acum, despre cântecele din cea de-a doua semifinală...

Bosnia – Herţegovina – Primul lucru pe care îl aflăm: solistul este decanul de vârstă al concursului de anul acesta. Este un lucru rău? Vor pierde bosniacii puncte pentru asta din start? Surpriza este una frumoasă. Un cântec delicat, rafinat, frumos. De ascultat. Bun! Foarte bun! Bravo vouă!

Austria – Un şoc! O divă! O baladă impresionantă, cum n-am mai auzit de multă vreme la Eurovision, unde o mulţime de paţachine vin doar să-şi arate pubisul şi să falseze grosolan. Austriaca a rupt cu vocea şi cu atitudinea de superstar pe o piesă care a ridicat părul pe mine! Senzaţională! Senzaţională! După părerea mea, cea mai bună prestaţie din această semifinală!!!

Olanda – Nu-i un cântec rău, dar solistul ori are vocea prea slabă, ori este copleşit de trac... Nu mi-a atras atenţia cu nimic...

Belgia – Doar voce şi beat-box. Interesant... Dar parcă ceva nu sună bine...

Slovacia – Gemenele arată foarte bine, nimic de zis. Ţoalele de pe ele, la fel. În rest, nu-i mare lucru de capul lor. Un amestec din părţile rele de la Spice Girls cu ceva de la Wilson Philips... Cam piţi, oricum. Mi-aduc aminte de blondele de la „Mondenii”... 

Ucraina – Minunată ideea cu desenele pe nisip! În plus, ucraineanca este frumoasă, are voce foarte bună, un cântec pe măsură, e îmbrăcată ca o zână... Ce să mai spunem... Plecăciune şi aplauze!

Moldova – Îmi pare rău, fraţilor. Mi-aţi plăcut întotdeauna, dar nu ştiu ce-aveţi, la Eurovision parcă nu sunteţi voi! Nici de data asta. În afară de căciulile de Oblio (or fi de oaie?) şi de domnişoara cu monociclul, pe care am văzut-o şi la „Românii au talent”, nu mi-a atras atenţia nimic la modul plăcut...

Suedia – Ca şi în cazul Norvegiei, şi suedezii au avut nevoie tot de azilanţi ca să scoată capul în lume. Însă nici aşa nu cred că au făcut cea mai bună alegere... „I will be popular! I will be popular! My body wants you, girls!” Ce treabă are sula cu prefectura? Penibil! Şi mi s-a părut numai mie că suna fals?

Cipru – În afară de orchestraţie... Doamne fereşte! Vocile sunau ca un cor bisericesc. Trucul cu corpurile înclinate la 45 e inspirat din „Smooth Criminal” al lui Michael...

Bulgaria – Fadă şi comună.

Macedonia – Mă rog, Fosta Republică Iugoslavă... Nu ştiu de ce m-a iritat melodia asta... Poate pentru ritmul rusesc prea căutat...

Israel – Dana International! Un succes al chirurgiei, care se crede divă, dar nu îi spune nimeni că are un cântec slab şi cântă prost... Incredibil cât de lat(ă) era în bazin! Şi cât de ieftină părea clama din păr!

Slovenia – O Xena cu cizme de SM dominantă! Dar frumoasă, voce foarte bună şi cântec de atmosferă. Merge.

România – În fine, ai noştri!!! Îi privesc cu calm, detaşat... Mă şi mir de mine... Nu ştiu de ce, dar am fost foarte sigur că vor face o treabă foarte bună. Şi aşa s-a şi întâmplat. Au fost foarte bine îmbrăcaţi, vestimentaţia – foarte potrivită cu ce au cântat... Mi-au plăcut mult pantalonii englezului. Au cântat curat, frumos, plini de energie, veseli, fără greşeală! Abia acum mi-am dat seama că avem un cântec excelent... Sala a reacţionat foarte bine la final... Doamne-ajută!

Estonia – Drăguţi, dar un pic ciudaţi în mişcări... Mi-a plăcut rochia solistei, ca de gărgăriţă... Cântec ok, dar nu de primele poziţii ale clasamentului...

Belarus – „I love Belarus!” După fluturii din spinare, de anul trecut, nu credeam că mai pot fi penibili şi anul ăsta... Cu diferenţa că, data asta, sunt ceva mai arătoşi... Dar, oricum... „I love Belarus!” - De Belarus s-aveţi parte! V-o fi pus Lukașenko să vă prezentați cu cântece patriotice!!!...

Letonia – Un cântec simpluţ, „ridicat” de vocalist şi „trântit” de rapper. Oricum, falsat pe acutele de la final.

Danemarca – Suntem avertizaţi că melodia lor a făcut obiectul unui scandal naţional pe motiv de plagiat. Să auzim, să vedem despre ce este vorba... Nu e important, oricum nu face mulţi bani. Nici măcar cât părul sculat din capul solistului.

Irlanda – Două obrăznicături cu păr mai mult decât precedentul. Şi mai ridicat în vârful capului. Doamne, ce-a ajuns Irlanda!... Unde eşti tu, Johnny Logan? Bine că a fost ultima, că nu mai suportam!!...

Hai să vedem acum... După părerea mea, merită să meargă mai departe România, desigur, Austria, care mi s-a părut de departe cea mai bună, Ucraina, Bosnia-Herţegovina şi Slovenia.

Europenii au vrut aşa: Estonia, România, Moldova, Irlanda, Bosnia-Herţegovina, Danemarca, Austria, Ucraina, Slovenia şi Suedia.

Acuma, încă ceva... Despre cântecele care sunt „de Eurovision” şi cele care nu sunt „de Eurovision”. Tot am controverse cu prieteni de-ai mei pe tema asta... Cică „de Eurovision” sunt cântecele foarte ritmate, vesele, comerciale, că aşa trebuie să fie la Eurovision... Să-mi fie iertat! Fiind vorba de un CONCURS MUZICAL, CONCURS DE CÂNTECE, mă aştept la cântece frumoase, memorabile (în toate sensurile), uşor de fredonat şi care vor trece testul timpului, astfel încât să le recunoşti şi să le iubeşti şi peste 5 ani, şi peste 10, şi peste mai mult de-atât. Nu dau exemple de nici de un fel, nici de celălalt, deşi aş avea cu duiumul... „de Eurovision” sunt şi vor fi întotdeauna melodiile care mă vor emoţiona, care îmi vor spune ceva şi în care mă voi putea regăsi pentru 3 minute. Restul, bubuieli obsesive în timpane, trei cuvinte repetate la infinit, interjecţii, onomatopee şi două linii muzicale... nu mă interesează, sunt tot timpul pe toate canalele radio şi tv „de specialitate”. Deşi parcă mai puţine decât anul trecut, sunt şi la Düsseldorf cântece frumoase. Sper să se claseze cât mai sus în finală. Şi dacă nu, atâta pierdere! Oricum, nu e nici pierderea lor, nici a mea, ci a europenilor care vor vota cine ştie ce prostioară, pe care o vor uita două săptămâni mai târziu...

Emoţiile abia încep... Greul vine abia de-acum încolo... Hai, România!