De
Maria Tănase m-am îndrăgostit din prima clipă, copil fiind, când
am ascultat-o pe discurile de vinil scoase de Electrecord. Nu voi
folosi epitete alese și vorbe mari pentru a descrie ce înseamnă Ea
pentru mine. N-are nevoie. Atât spun, în folclorul românesc,
există Maria Tănase și restul. De aceea, încercările altor
interpreți de a-i cânta cântecele mi s-au părut întotdeauna, în
cel mai bun caz, dovezi de mare curaj, dacă nu de inconștiență.
Ori nesimțire. Ori blasfemie. Exemple nefericite, supărătoare,
scandaloase chiar, sunt mult prea multe. Și îmi aduc aminte imediat
de doamna aceea a cărei singură „calitate” este că are părul
foarte lung și care falsează îngrozitor. Ori de alte doamne, care
au manelizat cântecele Mariei Tănase... Nici măcar nu vreau să le
pomenesc numele, nu merită. Le-aș spune doar atât: atâta vreme
cât nu ești în stare să interpretezi cântecele Ei cel puțin la
fel de bine, ceea ce mi se pare imposibil, măcar fă-o într-un fel
în care să le îmbogățești cu rafinament, să le „îmbraci”
cu ceva nou, dar la fel de strălucitor. Nu-ți bate joc!
Despre
Alexandra Ungureanu știam că are o voce minunată și îi cunoșteam
frumusețea și delicatețea interpretărilor, tocmai de aceea am
fost foarte curios să o ascult, la „O dată-n viață”, cântând
„Trei focuri arde pe lume”. Iar surpriza și încântarea mea au
fost maxime! Rar mi se mai întâmplă să mă mai treacă fiori
ascultând muzică, rar mi se mai întâmplă să mă tulbure
într-atât de frumos un artist! Alexandra Ungureanu este
excepțională prin felul în care cântă aici!
Sper
că Alexandra nu va lăsa să se piardă un astfel de moment, măcar
așa, pentru propriul palmares, de dragul celor care mai cumpără
cd-urile artiștilor pe care îi iubesc sau pentru cei care mai
ascultă radioul.
Pentru
că se poate și altfel, pentru că sună bine, încă una! Pentru
bis.
Îți
mulțumesc, Alexandra Ungureanu!
